Sinaxar 23 Octombrie 2014

In aceasta luna, in ziua a douazeci si treia, pomenirea Sfantului sfintitului Mucenic si Apostol Iacov, fratele Domnului.

Acest sfant Iacov, fratele Domnului, a fost cel intai episcop la Ierusalim, hirotonit de insusi Domnul si intai el a izvodit si a scris dumnezeiasca Liturghie, invatata de la insusi Hristos. Pe care Liturghie in urma o a facut mai pe scurt marele Vasile si dupa dansul dumnezeiescul Ioan Gura de Aur pentru neputinta omeneasca. Pastorind sfanta Biserica din Ierusalim si invatand pe multi din iudei si din elini si intorcandu-i spre Domnul, a pornit pe iudei asupra-si cu urgie, care, prinzandu-l, l- au aruncat jos de pe aripa templului si fiind inca viu l-au omorat cu un lemn. Iar cuvantul, fratele Domnului se trage din predanie. Ca Iosif logodnicul impartindu-si pamantul fiilor ce-i avea cu femeia sa cea dintai si vrand sa faca parte si celui din sfanta Fecioara, Fiu si Dumnezeu, ceilalti nu-l primira; iar Iacov luandu-l partas de mostenire pe partea sa, s-a chemat nu numai frate al Domnului, ci si drept.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru

Ignatie, Patriarhul Constantinopolului.

Acest intre sfinti Parintele nostru Ignatie a fost fecior al imparatului Mihail Rangave si al imparatesei Procopia, frate lui Teofil si nepot imparatului Nichifor. Si fiind eunuc, s-a facut calugar si a ajuns egumen la Manastirea Arhanghelului, care atunci se numea Anatelon; iar acum ii zic a lui Satir. Dupa aceea a fost patriarh al Constantinopolului si a indreptat Biserica unsprezece ani si cinci luni. Apoi a fost scos de imparatul Mihail, fiul lui Teofil, care a pus patriarh in locul lui pe Fotie protospatarul si protasicritul, dupa ce fusese facut mai intai monah. Dupa aceea si pe el l-a scos imparatul Vasilie Machedon si a pus iarasi pe Ignatie si l-a tinut zece ani, si iarasi a fost scos; si in locul lui a facut patriarh pe cel intre sfinti Stefan, fiul imparatului Vasilie; iar Sfantul Ignatie, mergand la Manastirea Satirului, cu pace s-a savarsit; vietuind de toti anii vietii sale saptezeci si noua.

Tot in aceasta zi, pomenirea Preacuviosului parintelui nostru

Macarie Romanul.

Trei oarecare sfinti batrani: Serghie, Ighin si Teofil, din Manastirea Sfantului Asclipie cea din Mesopotamia Siriei, fiind la un gand, cu buna socoteala, se vorbira intr-una din zile, si pusera gand pana in sfarsit sa umble, sa inconjure pamantul; si plecand intru acea cale, aveau adesea groaza si din pricina oamenilor si din pricina fiarelor cu scarba si cu patima rea; cate odata lipsiti chiar si de hrana buruienilor salbatice. Deci calatorind multe zile, au ajuns la un loc, unde se vedeau urme de om; dupa care s-au si indreptat de au mers la o pestera, in care se vedea ca locuieste om, ca era ingrijita binisor. Si intrand intr-insa au asteptat ca sa vada pe cel ce locuia acolo. Si peste putin simtind un miros frumos, au vazut o asemanare de om impodobit cu parul sau. Si acesta era Preacuviosul lui Dumnezeu Macarie Romanul. Venind acesta spre pestera, l-a simtit de departe, si aruncandu-se batranul jos la pamant, a facut rugaciune, si strigand cu glas mare, a zis: "De sunteti de la Dumnezeu, iviti-va la mine, iar de sunteti de la diavolul, va departati de la mine smeritul si pacatosul". Iar ei raspunsera, zicand: "Binecuvanteaza-ne robul lui Dumnezeu, ca suntem crestini si ne-am lepadat de diavolul". Atunci sculandu-se staretul, a venit catre dansii si desfacandu-si parul de pe obraz, i-a binecuvantat; parul ii era alb ca zapada, iar pielea trupului sau era ca tesut de broasca, si de multa batranete ii erau lasate sprancenele pe ochi si unghiile mainilor si ale picioarelor sale mai lungi decat o palma erau, iar barba ajungea pana la picioare. Si a inceput a-i intreba: "De unde sunteti, fiii mei, si pentru ce ati venit aici?" Iar ei ii spusera toata intamplarea si gandul lor. Si el zise: "Fiii mei, nu se va afla om ca sa poata pricepe puterea lui Dumnezeu; ca eu nevrednicul m-am nevoit sa fac aceasta, si mi s-a aratat unul noaptea si mi-a zis: "Nu te pune a ispiti pe Cel ce te-a zidit, ca nu vei putea trece mai departe din locul acesta". Deci auzind ei acestea foarte se infricosara. Si fiind indeseara, le zise: "Fiii mei, stati putintel inlaturi, caci am doi copii aicea, care vin in toata seara la mine, ca nu cumva vazandu-va straini sa va vatame". Si iata doi lei veneau din pustie repede si cazura la picioarele lui racnind; iar aceia de frica cazura cu fata la pamant. Punand batranul mainile peste fiare, le zise: "Fiii mei, din pamantul omenesc au venit oarecare la mine, dar sa nu le faceti vreun rau". Si indata batranul intorcandu-se catre monahi, le zise: "Veniti, fratilor, sa facem Vecernia; si daca se sculara aceia infricosati, se repezira leii la dansii si le lingeau picioarele. Iar cand fu a doua zi, zisera sfantului: "Spune-ne cinstite parinte, cum ai venit aici"; si el raspunzand, zise: "Eu am fost fiul unui oarecare boier Ioan Romanul, singliticul si m-au logodit parintii mei ca sa ma insoare fara voia mea, si s- a facut nunta, si cand au vrut sa ma inchida la asternut, jucand oamenii si umbland ei incoace si incolo eu am iesit singur afara si m-am ascuns intr- o casa a unei femei vaduve, sapte zile. Iar parintii mei plangand si cautandu-ma, eu la miezul noptii am iesit la drum si am aflat un batran si l-am intrebat: "Unde mergi, parinte?" Iar el imi raspunse: "Unde gandesti tu, acolo merg si eu"; si ma luai dupa dansul, si peste trei ani am ajuns aici impreuna cu dansuL Iar mai inainte cu putine zile pana a nu veni aici, dormind noi, cum ma desteptai, n-am mai vazut pe impreuna-calatorul meu si am inceput a plange si a ma intrista si numaidecat mi se arata, zicand: "Eu sunt Rafail Arhanghelul; nu te speria, ci da slava lui Dumnezeu, de vreme ce ai trecut intunericul si ai venit la lumina". Zicandu-mi acestea, iarasi s-a facut nevazut de la ochii mei. Iar eu am plecat si dupa cinci zile am ajuns aici si am aflat in aceasta pestera o leoaica moarta si puii amandoi tipau neavand ce suge si luandu-i i-am hranit cu mugur de prin copaci, ca pe niste fii ai mei; iar pe leoaica am ingropat-o in pamant. Si daca s-au implinit doi ani am iesit in al saptelea ceas si am sezut cu acesti leisori, si iata vazui o basma jos, foarte subtire si frumoasa si eu ma miram in cugetul meu si ziceam: de unde sa fie aceasta; iar a doua zi am gasit niste papuci de matase si m- am mirat si de acelea. Si cautand imprejur am vazut o femeie sezand deasupra unei pietre, si era impodobita cu haine de aur de mult pret si frumoasa. Si i-am zis: "De unde ai venit si ce este acest chip diavolesc?" Iar ea plangea cu amar zicand: "Eu, ticaloasa, sunt fiica unui oarecare boier roman, si m-au silit parintii de m-au maritat fara voia mea. Si fugind eu de la impreunare nestiind nimeni dintr-insii fuga mea, ma ratacesc prin munti, prin pesteri si pustietati; si am nimerit aici nestiind unde merg; dar nu te scarbi de mine roaba ta, de vreme ce si eu sunt zidirea lui Dumnezeu". Si ea era ispita diavoleasca, si-mi graia cu mestesug, si eu nu stiam. Deci zisei catre dansa: "Unde vrei sa mergi, de vreme ce nici eu nu te voi lasa sa te afli aici cu mine?" Iar ea zise: "Venit-am sa locuiesc aici in pustiul acesta". Si luand-o de mana am dus-a in pestera si i-am dat sa manance mugur, de care mancam si eu. Si lacrimile ii curgeau ca un izvor, incat imi tremura si mie sufletul; si daca s-a inserat si-mi facui ruga Vecerniei, m-am culcat pe pamant sa ma odihnesc putin, si a inceput a ma tulbura satana. Si eu cel ce niciodata n- am poftit vreun pacat trupesc, am indragit femeia; si cand am vrut sa ma impreun cu dansa, indata a pierit dinainea mea. Si cunoscand ca am gresit inaintea lui Dumnezeu, am zis: "Gresit-am inaintea Ta, Doamne, miluieste-ma!" Si in sfarsit venindu-mi in sine mi-am cunoscut pacatul, ca nici leii acestia nu mai veneau la mine de zece zile, cum faceau mai inainte. Si am pus gand sa ma mut de aici, ca nu candva sa ma amageasca iarasi si sa fiu lepadat de la fata Domnului. Si sculandu-ma am iesit din aceasta pestera si umbland cale de doua zile mi s-a aratat ingerul Domnului, si-mi zise: "Unde mergi, Macarie?" Iar eu i-am zis: "Fug de fata pacatelor mele!" Si-mi zise ingerul: "O ispita nu ai putut rabda? intoarce- te la chilie-ti"; si eu i-am zis: "Dar cine esti tu, Doamne?" Si zise: "Eu sunt Rafail, care te-am povatuit la calea aceasta". Si acestea zicand s-a facut nevazut de la mine, si intorcandu-ma la chilia aceasta am ingenunchiat catre Domnul, petrecand patruzeci de zile si patruzeci de nopti nemancat. Si sculandu-ma am vazut ca erau lumini in pestera la cate patru unghiuri, si un om imbracat in porfira, si cu cununa de aur in cap de pietre scumpe, si canta o cantare minunata si glasul lui era ca de popor mult cantand. Si daca a sfarsit cantarea s-a facut miros prea minunat si indata s-a facut nevazut dinaintea mea cel ce se aratase. Eram atunci de 48 de ani. Iata acestea le-ati auzit, fratilor; de veti putea sa suferiti, ramaneti cu noi; iar de nu, Domnul sa va indrepteze. Si slobozindu-i, le zise: "Mantuiti-va cu pace, duhovnicestii mei fii, si rugati-va si pentru mine". Si i-au petrecut leii trei zile; care sarutand urmele picioarelor lor, se intoarsera catre staretul; iar monahii calatorind cateva zile au sosit la un rau si culcandu- se sa doarma putintel au fost rapiti de dumnezeiestii ingeri si au fost dusi in Ierusalim. Deci desteptandu-se si cugetand cata cale ca prin vis trecusera, au slavit pe Dumnezeu, si facand ruga si inchinandu-se la sfintele locuri, s-au intors la manastirea lor, povestind afara din celelalte ce vazusera si patimisera ei si cele ale Sfantului Macarie.

Tot in aceasta zi, Cuviosul Parintele nostru Nichifor, cel ce a asezat

Manastirea cea din Harsian, care in pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, Cuviosul Petronie (Petroniu) cu pace s-a savarsit. Tot in aceasta zi, Sfintii doi tineri, fiind siliti a alerga peste foc

asternut pe pamant, s-au savarsit.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.


Texte si imagini preluate din cartea "Vietile Sfintilor Ortodoxiei".

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter

Afiseaza Calendar

Luna:
Anul:

Calendarul Zilei


In aceasta luna, in ziua a douazeci si treia, pomenirea Sfantului sfintitului Mucenic si Apostol Iacov, fratele Domnului.

Acest sfant Iacov, fratele Domnului, a fost cel intai episcop la Ierusalim, hirotonit de insusi Domnul si intai el a izvodit si a scris dumnezeiasca Liturghie, invatata de la insusi Hristos. Pe care Liturghie in urma o a facut mai pe scurt marele Vasile si dupa dansul dumnezeiescul Ioan Gura de Aur pentru neputinta omeneasca. Pastorind sfanta Biserica din Ierusalim [..]

Citeste Mai Departe

Alege Data Sinaxar

Ziua:
Luna:
Anul:

Spune si Altora

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter