Sinaxar 10 Februarie 2016

In aceasta luna, ziua a zecea, pomenirea sfantului sfintitului mucenic Haralambie, si a celor ce au crezut si s-au savarsit impreuna cu el: Porfiriu si Vaptos, care s-au savarsit de sabie, si sfintele trei femei mucenite care s-au omorat de sabie pentru ca au crezut in Hristos, prin sfantul

Haralambie.

Sfantul Mucenic Haralambie, Episcopul Magnesiei, impreuna cu martirii Porfirie si Vaptos si cele Trei Mucenite au suferit in anul 202. Sf. Haralambie, Episcopul Magnesiei (Asia Mica) a raspandit cu succes credinta in Mantuitorul Hristos, calauzindu-i pe oameni pe calea mantuirii. Vestea despre practicile lui Haralambie a ajuns la urechile ighemonului Lucian si a comandantului de armata Luchie, care l-au arestat pe sfant si l-au adus in fata judecatii, unde el si-a marturisit credinta in Hristos, refuzand inchinarea la idoli. In ciuda varstei inaintate (sfantul avea 113 ani), acestia l-au supus la torturi inimaginabile. I-au rupt carnea cu carlige de fier si l-au jupuit de piele, timp in care sfantul le multumea tortionarilor sai, spunand: "Va multumesc, fratilor, ca mi-ati reinnoit sufletul care doreste sa se uneasca cu vesnicia!" Vazand ca sfantul rabda durerile fara sa scoata vreun cuvant rau, doi soldati, Porfirie si Vaptos au crezut in Hristos si au fost omorati prin taierea capului cu sabia. La fel, alte trei femei care au vazut puterea sfantului de a indura chinurile, L-au laudat pe Hristos si au fost imediat martirizate. Luchie a turbat de manie la vederea celor intamplate si a apucat el instrumentele de tortura, incepand sa-l raneasca pe sfantul martir, cand deodata mainile i-au cazut ca secerate de sabie, ramanandu-i atarnate de corpul sfantului. Apoi guvernatorul l-a scuipat in fata pe sfant si gura i s-a intors la ceafa. Luchie l-a implorat pe sfant sa-l salveze cu rugaciunile sale si sa se milostiveasca de el, iar martirul in bunatatea sa s-a rugat pentru cei doi si s-au vindecat pe loc. La vederea acestor minuni, multi din cei prezenti au trecut la crestinism, printre care si Luchie, care a cazut la picioarele sfantului episcop si l-a rugat sa-l boteze. Luchie i-a spus despre cele intamplate imparatului Septimiu Sever (193-211), care se afla atunci in Antiohia (vestul Asiei Mici). Imparatul a ordonat sa fie adus Sf. Haralambie la el in Antiohia. Soldatii i-au legat barba in jurul gatului si l-au tras de ea pe drum. Apoi i-au infipt un piron de fier in trup dar imparatul nu s-a multumit si le-a cerut sa-l chinuie si mai mult, arzandu-l incetul cu incetul. Dar Dumnezeu l-a ocrotit pe sfant si acesta a ramas nevatamat. La cererea paganului imparat, ca sa-i dovedeasca puterea Dumnezeului sau, Sf. Haralambie a facut multe si mari minuni cu harul lui Dumnezeu, inviind din morti un tanar si izgonind diavolul dintr-un om chinuit de 35 de ani, astfel incat multi oameni au crezut in Hristos Mantuitorul. Chiar si fiica imparatului, Galinia, a trecut la crestinism zdrobind cu mainile ei pe idoli, de doua ori la rand, intr-un templu pagan. Imparatul a mai dat ordin sa-i zdrobeasca sfantului gura cu pietre si sa-i arda barba dar sfantul a intors flacarile asupra chinuitorilor sai. Plin de rautate draceasca Septimiu Sever impreuna cu un eparh numit Crisp au hulit numele lui Dumnezeu, indraznind sa-L provoace pe Dumnezeu si sa-L cheme sa vina pe pamant sa-i infrunte pe ei, cei puternici. Atunci Domnul a dat un cutremur infricosator, ridicandu-i pe cei doi pagani in aer si nu i-a lasat pe pamant pana cand Sf. Haralambie nu s-a rugat pentru ei. N-a trecut mult si dupa ce si-a revenit din sperietura, imparatul a dat din nou ordine sa-l tortureze pe sfant. In cele din urma, Sf. Haralambie a fost condamnat la taierea capului cu sabia. In timpul rugaciunii dinainte de moarte, cerurile s-au deschis si sfantul a vazut pe Mantuitorul si pe ingerii sai. Sfantul martir i-a cerut lui Dumnezeu sa aiba grija de locul unde vor ramane moastele sale, ca acel loc sa nu sufere niciodata de foame sau boli, sa aiba prosperitate, pace, abundenta de fructe, roade si vin, iar sufletele oamenilor din acel loc sa fie mantuite. Domnul i-a promis ca o sa-i indeplineasca dorintele si S-a ridicat la cer impreuna cu sufletul martirului Haralambie. Din mila Domnului, sfantul a murit inainte de a fi executat. Galinia a ingropat trupul martirului cu multa onoare. In hagiografia si iconografia greaca Sfantul Haralambie este reprezentat ca preot, pe cand sursele rusesti il prezinta ca episcop.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintelor mucenite si fecioare: Enata si

Valentina si a mucenicului Pavel.

Dintre aceste doua fecioare, Enata era din tinutul Gaza, iar Valentina din Cezareea. Cand ighemonul Firmilian sta la judecata, a fost adusa viteaza fecioara Enata, care fiind intrebata daca se leapada de Hristos, si ea marturisind ca Hristos este Dumnezeu, a fost chinuita cumplit. Atunci cinstita Valentina si ea fecioara fiind si nesuferind sa vada neomenia si cruzimea celor savarsite, s-a umplut de indrazneala, si cand i s-a poruncit ca sa aduca jertfa idolilor, caci acolo langa scaunul de judecata, se gasea un jertfelnic, ea l-a izbit cu picioarele si l-a surpat impreuna cu focul ce era pe el. Atunci tiranul manuindu-se, a chinuit-o cumplit si pe ea. Si incetand a le mai chinui, a hotarat sa fie arse in foc. Dupa aceasta a fost adus la patimire sfantul Pavel. Si dupa ce a suferit mai multe chinuri si s-a aratat mai presus de patimi, cu harul lui Hristos, a fost osandit la moarte de sabie. Iar el, multumind lui Dumnezeu si rugandu-se pentru cei de o credinta cu el, a primit taierea cinstitului său cap, dandu-si duhul in mainile lui Dumnezeu.

Tot in aceasta zi, pomenirea celui dintre sfinti parintelui nostru

Anastasie, arhiepiscopul Constantinopolului.

Tot in aceasta zi, pomenirea preacuviosului parintelui nostru

Zenon.

Cuviosul parintele nostru Zenon era de neam din Cezareea Capadociei, fiu de parinti bogati si vestiti. Facea parte dintre ostasii care duceau cu cea mai mare graba scrisorile imparatesti. Dar intelegand nestatornicia si putinatatea vietii, a lepadat braul cel ostasesc si a intrat intr-o pestera (caci sunt multe astfel de pesteri in muntele de langa Antiohia), ca sa-si curete sufletul prin osteneli sihastresti. Nu avea nici sfesnic, nici lada, nici masa, nici asternut. Asternutul lui era o gramajoara de fan, pusa peste pietre. Drept haina avea o rasa veche; hrana lui era o paine pentru doua zile; iar apa si-o aducea singur de departe. Prin asemenea osteneli el a dobandit mult har de la Dumnezeu. Astfel, cand isaurii au navalit odata asupra locurilor acelora, au junghiat pe multi sihastri. Dar el numai prin rugaciunea sa, a intunecat vederile acelora. Dupa aceasta insa nu a mai trait, caci ostenelile lui au luat sfarsit, mutandu-se catre cerestile locasuri.

Tot in aceasta zi, pomenirea icoanei preasfintei de Dumnezeu

Nascatoarei, stapanei noastre, cea din Areovind.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.


Texte si imagini preluate din cartea "Vietile Sfintilor Ortodoxiei".

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter

Afiseaza Calendar

Luna:
Anul:

Calendarul Zilei


In aceasta luna, ziua a zecea, pomenirea sfantului sfintitului mucenic Haralambie, si a celor ce au crezut si s-au savarsit impreuna cu el: Porfiriu si Vaptos, care s-au savarsit de sabie, si sfintele trei femei mucenite care s-au omorat de sabie pentru ca au crezut in Hristos, prin sfantul

Haralambie.

Sfantul Mucenic Haralambie, Episcopul Magnesiei, impreuna cu martirii Porfirie si Vaptos si cele Trei Mucenite au suferit in anul 202. Sf. Hara[..]

Citeste Mai Departe

Alege Data Sinaxar

Ziua:
Luna:
Anul:

Spune si Altora

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter