Sinaxar 13 Februarie 2018

In aceasta luna, ziua a treisprezecea, pomenirea preacuviosului parintelui nostru Martinian.

Preacuviosul Martinian a fost din Cezareea Palestinei si a inceput sihastreasca traire pe cand era in varsta de optsprezece ani, petrecand prin pustii si prin munti. Si plinind in sihastrie douazeci si cinci de ani, printre alte multe ispite a fost supus si la aceasta ispita a celui viclean: o femeie desfranata, imbracandu- se in haine de om sarac, a venit la muntele acela unde se gasea sfantul; si daca a inserat, a inceput a plange, ca si cum adica s-ar fi ratacit si s-ar fi temut sa nu o manance fiarele, daca ar ramane afara. Deci se ruga de sfant sa o primeasca inauntru in chilie si sa nu o lase sa fie mancata de fiare. Iar el vazand ca nu este cu putinta a o lasa afara, a primit-o inauntru, si el se duse in chilia cea mai ascunsa a lui. Iar dimineata, vazand-o cuviosul schimbata la infatisare (caci purta acum imbracaminte femeiasca frumoasa, cu care se impodobise peste noapte), a intrebat-o cine este si pentru ce a venit acolo. Dar ea, fara de rusine, a zis: pentru tine! Si defaimand viata sihastreasca, si adaugand ca toti dreptii cei de sub Lege s-au bucurat de petrecerea laolalta cu femeile, il indemna sa se apropie de ea. Cuviosul putin cate putin indemnandu-se si subjugat fiind, era gata sa cada in pacat; dar gandindu-se in ce chip ar putea ramane ascunsa fapta aceasta daca ar savarsi-o, mai inainte de a cadea in pacat, a fost tras inapoi de la cadere, prin dumnezeiescul har. Si, aprinzand multe gateje, a sarit in mijlocul focului, dojenindu-se si zicandu-si: de vei putea sa rabzi, Martiniane, focul gheenei, lasandu-te in voia poftei rusinoase, supune-te femeii. Si asa arzandu-se pe sine si smerind salbaticia trupului, pe femeia, care se inteleptise vazand acestea, a trimis-o la manastire. Iar el, vindecandu-se de ranile focului si fiind dus cu barca de un corabier, a ajuns la o stanca din mare, care era departata de uscat cale de o zi, si a locuit zece ani acolo, fiind hranit de acel corabier. Si iarasi a plecat si de acolo, pentru ca o fata scapata pe o scandura dintr-un naufragiu a ajuns pana la stanca pe care se gasea el. Cuviosul scotand-o din mare, a plecat de acolo zicand ca nu poate sta laolalta iarba uscata cu focul. Si sarind in mare, cu ajutorul unor delfini, care l-au luat pe spate, a ajuns la uscat. De acolo a trecut prin mai multe cetati zicand: fugi Martiniane, ca nu cumva iarasi sa te ajunga ispita (caci asa hotarase sa-si petreaca si cealalta ramasita a vietii), a sosit la Atena. Si aici a adormit in Domnul, invrednicindu-se a fi ingropat cu mare cinste de episcopul locului si de tot poporul. Iar despre cele doua femei, se zice ca: cea dintai s-a dus la manastire si traind acolo in curatie, s-a invrednicit de a face minuni; iar cea de a doua, a ramas pe acea stanca din mare pana la sfarsitul vietii, imbracata cu hainele barbatesti, pe care i le-a dat corabierul.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor apostoli si mucenici Achila si

Priscila.

Sfantul Achila era cizmar de meserie, si auzind de sfantul apostol Pavel, s-a dus la el, impreuna cu sotia sa Priscila. Si fiind botezati amandoi de dansul, au ramas pe langa el slujindu-l si urmandu-l prin toate orasele si satele si impreuna primejduindu-se in toate ispitele. Si atat i-a iubit pe ei marele apostol Pavel, pentru bunatatea lor, si pentru credinta cea intru Hristos, incat si pomeneste de ei in epistolele sale. Deci astfel bineplacand lui Hristos si apostolului, si multe minuni savarsind, mai in urma au fost prinsi de necredinciosi si li s-au taiat capetele. Si asa mutandu-se din cele de pe pamant, locuiesc in ceruri.

Tot in aceasta zi, pomenirea preacuviosului parintelui nostru

Evloghie, arhiepiscopul Alexandriei.

Acest sfant a trait pe vremea imparatiei lui Iraclie, si a fost arhiepiscop al Alexandriei, inainte de sfantul Ioan cel milostiv. El a facut multe minuni, printre care si pe aceasta: preacuviosul papa Leon, scriind pentru Sinodul din Calcedon Epistola ortodoxiei, iar cuviosul Evloghie citind-o, nu numai ca a laudat-o si a primit-o, ci si tuturor a propovaduit-o. Dumnezeu vrand sa-i mangaie pe amandoi, a trimis inger in chipul arhidiaconului lui Leon, multumind sfantului Evloghie ca a primit aratata epistola. Iar Evloghie vorbea cu ingerul lui Dumnezeu, ca si cu un om, socotindu-l ca este diaconul papii. Si dupa ce ingerul s-a facut nevazut de la el, acesta multumind si mai mult lui Dumnezeu pentru minune, in mainile Sale si-a dat sufletul.

Tot in aceasta zi, pomenirea a doi sfinti: un tata si un fiu, care, fiind rastigniti pe cruce, s-au savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului Simeon, ctitorul Manastirii Hilandar din Athos, care a trait pe la anii 1190, si care in pace s-a savarsit.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.


Texte si imagini preluate din cartea "Vietile Sfintilor Ortodoxiei".

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter

Afiseaza Calendar

Luna:
Anul:


Warning: mysql_result(): Unable to jump to row 0 on MySQL result index 12 in /home/calendar/public_html/includes/boxes/calendar_azi.php on line 62

Calendarul Zilei


In aceasta luna, in ziua a saisprezecea, pomenirea aducerii Icoanei celei nefacute de mana a Domnului Dumnezeu si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, din cetatea Edesei, in pazita de Dumnezeu imparateasa cetatilor a Constantinopolului.

 Facand multe minuni Domnul si marele Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru a Sa bunatate, precum este scris in Sfintele Evanghelii, si ducandu-se pretutindeni aceasta veste, a auzit si Avgar, domnitorul Edesei. Si[..]

Citeste Mai Departe

Alege Data Sinaxar

Ziua:
Luna:
Anul:

Spune si Altora

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter