Sinaxar 24 Ianuarie 2017

In aceasta luna, in ziua a douazeci si patra, pomenirea preacuvioasei maicii noastre Xenia.

 Aceasta fericita si pururea pomenita Xenia era din marea cetate a Romei, din neam cinstit si ravnitor. Deci, vrand parintii ei sa o marite si pregatind nunta, ea s-a sculat si a fugit din camara de nunta, impreuna cu alte doua femei tinere, slujitoarele ei. Calatorind pe mare si trecand prin Alexandria, a sosit in ostrovul Cos. De aici, fiind indemnata spre viata calugareasca de minunatul ieromonah Pavel, s-a asezat in cetatea Milassa din Careia, unde si-a facut o bisericuta inchinata sfantului mucenic Stefan. In jurul acestui locas s-a nevoit mult, impreuna cu cele doua slujitoare ale ei si cu alte fecioare, dovedind rabdare si parasire a simtului poftelor lumesti. Dupa sfarsitul ei cuvios si fericit, s-a aratat si semn de sus. Caci la amiaza, pe cand soarele lumina pamantul, s-a ivit o cruce de stele, inconjurata pe din afara si pe dinauntru cu un cearcan, incat parea a fi o cununa data de Dumnezeu fericitei, pentru postul cel indelungat, pentru priveghere, pentru dormitul pe pamant si pentru feciorie. Dupa ingroparea ei in pamant nu s-au mai vazut crucea de stele si cele doua cearcane. Despre viata sfintei a povestit una din slujitoare, pe cand se savarsea: din ce tara si din ce neam era, ca la parinti se chema Evsevia si ca vrand sa traiasca necunoscuta a luat numele de Xenia.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici Pavel, Pavsirie si

Teodotion.

Acesti sfinti mucenici au trait pe vremea imparatilor Diocletian si Maximiam si a carmuitorului Adrian, in Cleopatrida. Ei erau frati buni dupa trup si imbratisasera din tinerete schima monahiceasca. Cand au fost prinsi, Pavel era de treizeci si sapte de ani si Pavsirie de douazeci si cinci. Teodotion, fratele lor, afland ca ei sunt prinsi, si-a lasat viata pe care o ducea in munti cu talharii cu care era partas la faradelegi, si a venit sa- i vada si sa-i sarute. Dar, vazandu-i ca sunt la judecata, n-a cutezat sa se apropie, ci stand deoparte cugeta intru sine: oare, ce fel de foloase vor dobandi fratii sai? Si inflacarandu-se de dorul dupa Dumnezeu s-a cait si a marturisit inaintea tiranului Adrian ca este crestin, a sarit asupra lui si l-a doborat de pe scaun. Dar indata i-au fost batute cuie inrosite in coaste si in pantece, si a primit sfarsitul vietii taindu-i-se capul cu sabia. Iar Pavel si Pavsirie au fost aruncati in rau si asa si-au incheiat mucenicia lor.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Vavila din Sicilia, impreuna cu ucenicii sai, Timotei si Agapie.

Acest sfant mucenic Vavila s-a nascut din parinti de bun neam si iubitori de Dumnezeu in cetatea Antiohiei, care se mai numea si Teupolis. Aici a invatat cu silinta stiinta, intelepciunea si Sfintele Scripturi; a iubit de tanar pe Hristos si a urat cele lumesti. Dupa moartea parintilor sai, si-a impartit averea la saraci, la vaduve si la orfani; si scuturandu-se de toate bunurile pe care le avusese, s-a retras in munte, unde a petrecut in liniste impreuna cu cei doi ucenici ai sai: Agapie si Timotei. Ajungand preot, a cinstit cu vrednicie treapta preotiei. Dar fiindca necredinciosii si varsatorii de sange elini ravneau sa-i vanda dregatorilor, s-a dus in Sicilia impreuna cu ucenicii sai, unde pe multi a luminat cu darul sau, aducandu-i la cunostinta de Dumnezeu. Dar dupa cum cetatea nu se poate ascunde daca sta sus pe munte, tot asa si sfantul Vavila nu a putut sa ramana tainuit si, fiind prins de dregator impreuna cu ucenicii sai si marturisind pe Hristos Dumnezeu adevarat, mai intai i-au batut cu toiege, sangerandu- le trupurile; apoi purtandu-i prin cetate i-au lovit in chip felurit si crud; pe deoparte ca sa ingrozeasca cu chinuirea sfintilor cetatile Siciliei, iar pe de alta ca sa sature setea lor de schingiuire. Dar sfintii se intareau, privind catre bunatatile cele vesnice. A doua zi taindu-i cu sabiile, i-au aruncat in foc. Focul nu le-a vatamat trupurile, iar crestinii luandu-le de acolo le-au ingropat cu vrednicie in ostrovul Siciliei.

Tot in aceasta zi, pomenirea preacuviosului parinte Macedonie.

Acest sfant parinte Macedonie s-a nevoit in linistea muntilor. El nu salasluia intr-un loc anumit, ci se gasea cand intr-o parte, cand intr-alta: in Fenicia, in Siria, in Cilicia, fugind de multimea celor ce nazuiau spre el. Patruzeci si cinci de ani a petrecut asa, fara cort, fara coliba, ci stand numai prin vreo crapatura adanca de stanca. Dupa ce s- a facut preot, a cedat staruintelor ce i s-au facut si si-a cladit o coliba. Mai tarziu a locuit si prin straini. Si a trait alti douazeci si cinci de ani in coliba si prin straini; deci anii luptelor sale sunt de saptezeci. Patruzeci de ani s-a hranit numai cu orz si cu apa; mai tarziu, fiind neputincios, se hranea cu o bucatica de paine si cu apa. Acest minunat parinte, primind darul minunilor, izgonea demonii din oameni, vindeca bolile si savarsea si alte minuni. Si sfantul slujind lui Dumnezeu cu sarguinta si in curatie, s-a mutat catre Domnul.

Tot in aceasta zi, pomenirea aducerii moastelor sfantului cuvios mucenic Anastasie Persul.

Mergand imparatul Heraclie in Persia si dupa moartea lui Hosroe, imparatul persilor, un calugar din Manastirea Sfantului Serghie, unde se aflau moastele sfantului Anastasie, vazand armata imparatului, s-a bucurat si s-a intors cu ostasii la locurile lor. Dar mergand la manastirea lui a adus rasa calugareasca pe care mucenicul o imbracase cand s-a mutat catre Domnul si, povestind la toti fratii luptele mucenicului, la care fusese de fata si le-a vazut, a spus ca si in Persia un demonizat s-a vindecat acoperindu-se cu aceasta rasa. Iar un episcop, fiind trimis de arhiepiscopul asezarilor grecesti din Persia, a luat moastele sfantului si le-a adus in Cezareea, unde a lasat o mica parte, iar partea cealalta si-a oprit-o. Cinstitul cap al sfantului si icoana lui sunt cinstite de catre credinciosi si in marea si vechea Roma.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici Ermoghen si Mamant.

Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului nostru parinte Filon, episcopul

Calpasiei, care in pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului nostru parinte Filipic, care in pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Varsim, care cu doi frati ai lui de sabie s-au savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului Zosima, care in pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului Prooroc, inaintemergator si

Botezator Ioan aproape de Tavru.

Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului si purtatorului de Dumnezeu parintele nostru Dionisie cel din Olimp, care in pace s-a savarsit.

Tot in aceasta zi, pomenirea sfintei Xenia de la Saint-Petersburg, nebuna intru Hristos.

Sfanta Xenia a trait in al 18-lea secol, dar este cunoscut relativ putin despre ea sau familia sa. Si-a petrecut cea mai mare parte a vietii ei in Petersburg, in timpul domniei imparateselor Elizabeta si Ecaterina a doua. Xenia Grigorievna Petrova a fost sotia unui ofiter de armata, Andrei Fedeorovici Petrov. Ea a devenit vaduva la varsta de 26 de ani cand sotul sau a murit brusc, la o petrecere. Ea a plans moartea sotului ei, si in special pentru ca el a murit fara spovedanie si impartasanie. Din acel moment, Xenia si-a pierdut interesul pentru lucrurile lumesti si a urmat calea grea a nebuniei pentru Hristos. Sursa acestui mod ciudat de viata poate fi gasita in prima Epistola catre Corinteni (I Cor. 1, 18-24, I Cor. 2, 14, I Cor. 3,18-19). Ea a inceput sa imbrace hainele sotului ei si sa insiste sa fie numita Andrei Feodorovici. Ea le-a spus oamenilor ca ea a murit, nu sotul ei. Intr-un anumit fel, aceasta era adevarat. A abandonat felul ei de viata anterior si a trait o renastere spirituala. Cand a daruit altora casa si tot ceea ce avea, rudele sale s-au plans autoritatilor. Dupa ce au vorbit cu Xenia, autoritatile au fost convinse ca ea e in posesia facultatilor sale mintale si ca avea dreptul sa dea tot ce avea in ce mod dorea. In curand, ea nu a mai avut nimic pentru ea, asa ca a inceput sa se plimbe prin zona saraca a Petersburgului, fara un loc unde sa isi culce capul. Ea a refuzat orice ajutor de la rudele sale, fericita sa fie libera de orice legaturi cu lumea. Cand uniforma rosie si verde a sotului ei s-a invechit, ea a continuat sa se imbrace in zdrente de aceleasi culori. Dupa un timp, Sfanta Xenia a parasit Petersburgul pentru 8 ani. Se crede ca a fost in pelerinaj la locurile sfinte din intreaga Rusie. Se poate ca ea sa fi vizitat pe Sfantul Teodor de Sanaxar (19 februarie), de asemenea militar. Viata lui s-a schimbat dramatic dupa ce un tanar ofiter a murit in timpul unei petreceri, la baut. Poate ca acest ofiter a fost sotul Sfintei Xenia. In orice caz, ea il stia pe Sfantul Teodor si a avut de castigat in urma sfaturilor sale. Sfanta Xenia s-a intors pana la urma in Petersburg unde isi bateau joc de ea si o insultau pentru comportamentul ei straniu. Cand accepta bani de la oameni, primea doar monede mici, pe care le folosea sa ii ajute pe saraci. Isi petrecea noptile in rugaciuni, fara sa doarma, pe un camp din apropierea orasului. In curand, virtutea sa si darurile sale au inceput sa fie observate. Ea a prezis evenimente viitoare care urmau sa afecteze cetatenii Petersburgului si chiar familia regala. Impotriva voii ei, ea a inceput sa fie cunoscuta ca cineva placut lui Dumnezeu. Oamenii considerau vizitele ei in casele sau caminele lor ca mari binecuvantari. Sfanta Xenia a trait cam 45 de ani dupa moartea sotului ei, si a plecat la Domnului la varsta de 71 de ani. Data exacta si imprejurarile nu sunt cunoscute, dar se crede ca a avut loc pe la sfarsitul secolului 18. A fost inmormantata in cimitirul Smolensk. Prin anii 1820, oamenii faceau pelerinaj la mormantul ei, sa se roage pentru sufletul ei si sa o roage sa se roage lui Dumnezeu pentru noi. Atat de multi vizitatori luau pamant din mormantul ei, incat trebuia sa fie inlocuit in fiecare an. Mai tarziu a fost construita o capela pe mormantul ei. Cei care lži lndreapta rugaciunile catre Sfanta Xenia, primesc vindecare din bolile lor ži eliberare de prebleme. Este de asemenea cunoscuta pentru ajutorarea celor care lži cauta de lucru.

Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluiežte-ne ži ne mantuiežte pe noi. Amin.


Texte si imagini preluate din cartea "Vietile Sfintilor Ortodoxiei".

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter

Afiseaza Calendar

Luna:
Anul:

Calendarul Zilei


In aceasta luna, in ziua a douazeci si patra, pomenirea preacuvioasei maicii noastre Xenia.

 Aceasta fericita si pururea pomenita Xenia era din marea cetate a Romei, din neam cinstit si ravnitor. Deci, vrand parintii ei sa o marite si pregatind nunta, ea s-a sculat si a fugit din camara de nunta, impreuna cu alte doua femei tinere, slujitoarele ei. Calatorind pe mare si trecand prin Alexandria, a sosit in ostrovul Cos. De aici, fiind indemnata spre viata calugareasca de mi[..]

Citeste Mai Departe

Alege Data Sinaxar

Ziua:
Luna:
Anul:

Spune si Altora

Trimite pe Yahoo Messenger  Scrie pe Facebook  Scrie pe Twitter